Fără pauză între teste și producția de serie: Cum încearcă forțele aeriene americane să evite blocajele industriale în cazul bombardierului nuclear B-21
14 Octombrie 2026
O serie de imagini din satelit realizate la jumătatea lunii octombrie arată că armata rusă a început construcția a 16 adăposturi fortificate de mari dimensiuni la baza aeriană Engels-2 din regiunea Saratov, situată la aproximativ 600 de kilometri de frontul din Ucraina. Construcția acestor facilități reprezintă poate cea mai bună recunoaștere a vulnerabilității flotei strategice a Rusiei în fața atacurilor repetate cu drone cu rază lungă de acțiune.
Baza găzduiește bombardierele grele Tu-95MS și Tu-160, folosite constant pentru lansarea de rachete de croazieră împotriva rețelei energetice și a orașelor ucrainene, iar avariile și pierderile înregistrate în cursul verii au forțat Ministerul rus al Apărării să caute soluții pentru a nu mai ține aceste aeronave parcate sub cerul liber.
De ce este forțată Rusia să își ascundă bombardierele strategice de la baza Engels-2?
Conform datelor publicate de grupul de analiză AviVector pe baza fotografiilor realizate de compania Airbus Defence and Space, primele trei structuri metalice au fost deja asamblate pe platforme noi de beton, legate de pistă prin căi de rulare asfaltate recent. Fiecare adăpost are o amprentă la sol de aproximativ 63 pe 63 de metri, pereți înalți de 7 metri și o înălțime de aproape 17 metri.
Dimensiunile acestor hangare se potrivesc exact pentru a adăposti inclusiv cel mai mare bombardier supersonic al Rusiei, Tu-160, care măsoară 54 de metri în lungime și are o anvergură a aripilor de 56 de metri, alături de modelele turbopropulsor Tu-95MS.
În spatele scheletelor de oțel, constructorii au ridicat diguri compactate de pământ menite să devieze suflul motoarelor, un detaliu tehnic care arată că avioanele vor putea efectua pornirea motoarelor direct din interiorul adăposturilor înainte de a ieși pe căile de rulare.
Cum încearcă Rusia să-și salveze bombardierele de atac la Engels?
Proiectul de la Engels-2 vine după ce mai toate metodele improvizate folosite anterior de personalul tehnic rus s-au dovedit inutile. Luni de zile, bombardierele au fost stationate pe platformele exterioare ale bazei, unde rușii au încercat să păcălească sateliții de monitorizare și senzorii optici ai dronelor prin pictarea de siluete de avioane pe asfalt sau prin acoperirea aripilor cu anvelope auto uzate.
Toate aceste trucuri vizuale nu au împiedicat însă dronele ucrainene. În iulie 2026, o operațiune a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) a dus la distrugerea unui bombardier Tu-95 la Engels-2, fapt confirmat ulterior de imaginile realizate de satelitii comerciali, iar la 28 august un alt bombardier de același tip a fost avariat in urma unui atac atac cu drone al unității de forte speciale Alfa.
Miza ridicării acestor hangare este legată direct de lipsa capacității de producție industrială a Rusiei. Bombardierele turbopropulsor Tu-95MS nu se mai fabrică de decenii, ceea ce face ca orice aeronavă avariată sau distrusă ireversibil să reducă permanent inventarul componentei aeriene strategice al Rusiei.
Deși la uzina aeronautică de la Kazan sunt asamblate lent câteva exemplare modernizate de Tu-160M, pierderile din flota activă nu pot fi înlocuite într-un ritm care să asigure menținerea acelorași capacități de lansare a salvelor de rachete. Din punct de vedere tactic, adăposturile vor îngreuna monitorizarea din satelit, împiedicându-i pe ucraineni să știe cu certitudine câte avioane sunt operaționale la bază într-un anumit moment sau care dintre ele sunt pregătite pentru decolare.
Cu toate acestea, utilitatea reală a celor 16 structuri rămâne parțială în această etapă. Imaginile din satelit arată deocamdată simple structuri metalice neacoperite, iar capacitatea lor de a opri încărcăturile explozive sau fragmentele de schijă va depinde strict de materialele și grosimea plăcilor cu care vor fi placați pereții și acoperișul.
Faptul că armata rusă este obligată să construiască hangare de asemenea dimensiuni la 600 de kilometri adâncime arată că apărarea antiaeriană de la sol nu mai este suficientă pentru a proteja bombardierele de acțiunea dronelor ucrainene.
