Atacul din noaptea de 9 spre 10 octombrie este a treia lovitură aplicată acestei facilități strategice într-un interval de numai zece zile. Complexul industrial din apropierea localității Prosvet, administrat de compania de stat Transneft, are o suprafață de 216 hectare și reprezintă nodul central unde se întâlnesc marile conducte magistrale ce transportă țiței din Siberia de Vest, Tatarstan, regiunea Orenburg și Kazahstan.
În această stație are loc procesul tehnologic de amestecare a țițeiului cu diferite concentrații de sulf pentru obținerea mărcii Urals, principala categorie de export a Federației Ruse. Pe lângă faptul că asigură jumătate din exporturile petroliere ale Moscovei, baza de la Samara deservește direct fluxurile logistice de combustibil destinate armatei ruse.
Patru rezervoare de 200.000 de metri cubi spulberate la Samara
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat oficial că seria de lovituri a provocat pagube ireparabile parcului de rezervoare. Atacul precedent, executat pe 7 octombrie, a dus la distrugerea a patru rezervoare de tip RVS-50000, fiecare având un volum de 50.000 de metri cubi, generând un incendiu de mari proporții care a blocat căile rutiere din zonă.
Această distrugere s-a adăugat daunelor produse la primul atac, din noaptea de 2 octombrie, când dronele ucrainene au avariat unsprezece rezervoare de 20.000 de metri cubi și alte trei rezervoare de mare capacitate. Evaluările din surse deschise indică pierderi de peste două sute de milioane de dolari doar pentru combustibilul și echipamentele distruse în prima fază.
În timp ce depozitele din Samara continuau să ardă, Trezoreria Statelor Unite a emis Licența Generală 135, prin care a autorizat importul și tranzacționarea motorinei rusești până la 17 aprilie 2027. Donald Trump a susținut că această decizie va reduce prețurile la pompă pentru consumatori, însă măsura oferă Kremlinului o sursă financiară estimată la șase până la șapte miliarde de dolari.
Cum anulează atacurile de la Samara planul Moscovei de a inunda piața cu carburant
Președintele Volodimir Zelenski a criticat direct această concesie făcută Moscovei, arătând că ridicarea sancțiunilor reprezintă o finanțare directă a efortului militar rus. Prin atacul imediat de la Samara, armata ucraineană a arătat că nu acceptă niciun armistițiu energetic negociat peste capul său și că își menține obiectivul de a distruge capacitatea Rusiei de a produce și stoca produse petroliere.
Operațiunea de la Samara s-a derulat în paralel cu alte lovituri dirijate împotriva infrastructurii militare ruse. În aceeași noapte, forțele ucrainene au atacat posturi de comandă din teritoriile ocupate în Zaporojie și Donețk, o stație de război electronic din regiunea Briansk și un centru de pregătire militară din regiunea Herson. Aceste acțiuni completează atacul asupra uzinei de procesare a gazelor din Astrahan, unitate responsabilă pentru jumătate din producția rusă de sulf tehnic, compus chimic necesar la fabricarea muniției de artilerie.
Ritmul și precizia atacurilor ucrainene demonstrează incapacitatea apărării antiaeriene rusești de a asigura protecția propriilor noduri energetice majore. În ciuda negocierilor purtate între Casa Albă și Kremlin privind redeschiderea piețelor pentru combustibilul rusesc, realitatea din teren arată că Ucraina deține capacitatea tehnică de a scoate din funcțiune infrastructura de export a Moscovei. Kievul își continuă strategia de uzură economică și militară, tratând orice mare depozit de carburant al Rusiei drept o țintă prioritară, indiferent de deciziile politice adoptate la Washington.