NATO își vede de planurile sale: exercițiul „Neptune Strike 2026” confirmă unitatea Alianței
27 Martie 2026
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, analizează o măsură fără precedent în cadrul NATO, și anume limitarea dreptului de vot al statelor membre care nu alocă cel puțin 5% din PIB pentru apărare. Informația a fost publicată pe 27 martie de The Telegraph, care citează surse din administrația americană.
Potrivit acestora, ideea a apărut după ce mai multe state europene au refuzat să trimită nave pentru a sprijini deblocarea Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transportul global de petrol. „Dezamăgirea noastră față de europeni a fost reală”, a declarat un oficial american, sugerând că statele care nu contribuie suficient „nu ar trebui să aibă un cuvânt de spus în deciziile privind viitorul NATO”.
În cadrul Alianței, dreptul de vot este esențial, deoarece deciziile se iau prin consens și vizează teme majore, precum extinderea organizației, desfășurarea de misiuni comune sau aplicarea Articolului 5 privind apărarea colectivă.
Datele arată că, în 2025, Regatul Unit a alocat 2,33% din PIB pentru apărare, un nivel apropiat de cel al unor state precum România sau Bulgaria. În prezent, toate statele membre NATO respectă pragul minim de 2%, însă Washingtonul dorește creșterea acestuia la 5%.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că tema va fi discutată la summitul Alianței programat pe 7–8 iulie la Ankara. Cu toate acestea, oficialii NATO susțin că propunerea americană nu a fost încă prezentată formal la Bruxelles și ar putea fi blocată de aliați, deoarece schimbarea regulilor necesită consens.
În paralel, presa americană și britanică scrie că administrația Trump analizează și retragerea unor trupe americane din Germania, idee discutată încă de la revenirea sa la Casa Albă în 2025.
Tensiunile dintre Washington și aliații europeni s-au accentuat pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Apelul lansat de Trump la mijlocul lunii martie către state precum Franța, Japonia sau Coreea de Sud de a trimite nave în zona Golfului Persic a fost respins rapid. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că „nu este războiul nostru”, iar cancelarul Friedrich Merz a subliniat lipsa unui mandat internațional.
La rândul său, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a precizat după o reuniune la Bruxelles că „nimeni nu dorește să fie atras activ în acest război”. Poziția a fost susținută și de președintele francez Emmanuel Macron, care a insistat asupra unei soluții diplomatice în relația cu Iran.
În același context, relațiile dintre Washington și Londra s-au deteriorat, după ce premierul britanic Keir Starmer ar fi refuzat inițial utilizarea bazei militare de la Diego Garcia pentru operațiuni împotriva Iranului.
Pe fondul acestor divergențe, Pentagon a notificat Congresul american că intenționează să redirecționeze aproximativ 750 de milioane de dolari din livrările de armament destinate Ucrainei pentru a-și reface propriile stocuri.
Analiștii apreciază că aceste evoluții ar putea deschide o nouă criză în interiorul NATO, în condițiile în care Washingtonul pune sub semnul întrebării atât contribuțiile financiare, cât și solidaritatea operațională a aliaților săi.
