Nicuşor Dan participă la Summitul European dedicat Regiunii Arctice
14 Septembrie 2026
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va propune miercuri, în Parlamentul European, o schimbare radicală a arhitecturii de securitate europeană și a modului în care Europa cooperează în cadrul alianței occidentale conduse de NATO.
Conform unui proiect al discursului său anual privind starea Uniunii Europene, pe care Euractiv l-a obținut Euractiv, șefii de stat ai Uniunii Europene, împreună cu Ucraina, Regatul Unit, Norvegia, Canada și alți parteneri, ar trebui să se întâlnească într-un nou format pentru a coordona în comun răspunsul la amenințările de securitate din ce în ce mai grave.
„Acest lucru este acum și mai urgent, având în vedere natura și amploarea riscurilor cu care ne confruntăm. De aceea, vom prezenta ideile noastre despre cum să facem din Consiliul European de Securitate o realitate”, se arată în proiectul de discurs.
Un mecanism inspirat din Articolul 4 al NATO
Von der Leyen va propune, de asemenea, crearea unui nou „protocol de securitate” european, inspirat de articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord. Conform acestui model, un membru individual al UE ar putea activa un mecanism prin care toți ceilalți membri ar fi invitați la consultări.
Articolul 4 din Acordul NATO permite membrilor Alianței să solicite consultări atunci când consideră că integritatea lor teritorială, independența politică sau securitatea sunt amenințate.
„Ne consolidăm cooperarea cu NATO. Dar doctrina, instituțiile și procesul nostru decizional nu au ținut pasul cu noua realitate”, se așteaptă să declare von der Leyen.
Ideea creării unui Consiliu European de Securitate nu este complet nouă. A apărut inițial ca o inițiativă franco-germană, dar a căpătat o importanță reînnoită după începerea invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a solicitat în repetate rânduri înființarea unui astfel de organism.
Euractiv estimează că noul organism ar putea deveni un potențial concurent pentru NATO, iar în prezent nu este clar cum ar privi secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele SUA, Donald Trump, o astfel de idee.
Planul ar reprezenta, în orice caz, o schimbare față de mesajele prezentate de von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2025.
Canada, unul dintre partenerii cheie ai Europei
În prezența prim-ministrului canadian Mark Carney, von der Leyen ar trebui să prezinte Canada ca fiind unul dintre principalii parteneri europeni și să propună crearea unei „Alianțe pentru Viitor”, care ar aprofunda și mai mult cooperarea dintre cele două părți.
Comisia dorește să aducă relațiile cu Canada mai aproape de cel mai înalt nivel de cooperare posibil, dar fără a deveni membru deplin al Uniunii Europene. O astfel de aderare este considerată imposibilă din punct de vedere juridic de către Comisie din cauza poziției geografice a Canadei.
„Dorim să ridicăm relațiile cu Canada la cel mai înalt nivel posibil”, se arată în proiectul de discurs.
Un accent deosebit ar trebui pus pe consolidarea cooperării cu țări cu aceleași interese, precum Canada și Regatul Unit, în domeniul securității inteligenței artificiale.
Trei momente de cotitură pentru Europa
Securitatea nu va fi însă singurul subiect important al discursului.
Președinta Comisiei intenționează să se concentreze asupra a trei domenii pe care le consideră cruciale pentru viitorul Europei: schimbările climatice, inteligența artificială și competitivitatea industrială.
Se așteaptă ca acasta să invite reprezentanți de top ai industriei tehnologice pentru a vorbi despre viteza de dezvoltare a inteligenței artificiale.
De asemenea, se așteaptă ca Von der Leyen să anunțe oficial joi că Comisia va prezenta o nouă Lege a "Protecției digitale" a copiilor. Conform unor informații anterioare ale Euractiv, bazate pe un proiect divulgat, aceasta ar restricționa accesul la anumite servicii online pentru copiii sub 15 ani.
„Sunt conștientă că mulți percep puterea marilor companii de tehnologie ca fiind enormă”, ar trebui să spună von der Leyen.
„Europa are puterea de a acționa. Noi ne stabilim propriile reguli, nu marile companii de tehnologie.”
Un nou plan climatic din cauza căldurii extreme
Comisia intenționează, de asemenea, să prezinte un plan la nivelul întregii Uniuni Europene pentru valurile de căldură, care ar trebui să includă sisteme de avertizare timpurie și pregătirea sistemelor de sănătate pentru temperaturi extreme.
Însă o altă inițiativă sensibilă din punct de vedere politic se va referi la migrație.
În urma recentei crize din Ceuta, Spania, se așteaptă ca von der Leyen să prezinte un nou mecanism numit „Cadrul european de răspuns la situații de urgență”.
Regim special pentru migrația „instrumentalizată”. Ar trebui să definească modul în care Uniunea Europeană va răspunde valurilor de migrație în masă pe care Bruxelles-ul le consideră a fi provocate în mod deliberat și folosite ca armă politică sau de securitate.
Conform proiectului, activarea acestui mecanism ar fi posibilă doar în circumstanțe strict definite, după care țărilor afectate li s-ar permite temporar să se abată de la unele dintre procedurile obișnuite.
„Va fi activat doar pe baza unor criterii strict definite. În astfel de cazuri, va permite o flexibilitate limitată în timp și strict definită în procedurile standard”, se arată în proiectul de discurs.
În discursul său anual, von der Leyen intenționează să lege mai multe aspecte care vor marca următoarea fază a politicii europene – de la posibila restructurare a arhitecturii de securitate și a relațiilor cu NATO, trecând prin reglementare tehnologică și competitivitate, până la migrație și capacitatea Europei de a răspunde la noi tipuri de crize de securitate.
