Stocurile de rachete Patriot și THAAD nu sunt singura problemă a SUA: Ghidate de sateliți chinezi, rachetele iraniene au „trecut” de sistemele americane

Analiștii militari au declarat pentru The Telegraph că cel mai mare baraj de rachete efectuat de Iran într-o singură noapte în timpul acestui conflict a combinat rachete balistice și drone împotriva mai multor instalații militare americane din regiunea Golfului.

Rapoartele indică faptul că unele dintre aceste arme au folosit tehnologie criptată de navigație prin satelit chinezească, ceea ce ar fi putut reduce eficacitatea contramăsurilor electronice tradiționale.

Deși rapoartele sugerează un număr relativ limitat de victime, operațiunea a intensificat dezbaterea despre viitorul apărării antirachetă, războiul electronic și rolul strategic tot mai mare al tehnologiei de navigație prin satelit în conflictele moderne.

Cel mai mare atac coordonat vizează cinci țări din Orientul Mijlociu

Cel mai recent atac reprezintă cea mai mare operațiune coordonată a Iranului de la începutul conflictului. Conform rapoartelor disponibile, Iranul a lansat un baraj mixt de rachete balistice și drone Zulfiqar asupra instalațiilor militare americane din:

Baza Aeriană Al Udeid, Qatar, Baza Aeriană Ali Al Salem, Kuweit, Cartierul General al Flotei a Cincea a SUA, Bahrain, Baza Aeriană Prince Hassan, Iordania, Portul Duqm, Oman.

Deși pagubele fizice au părut limitate, observatorii militari cred că semnificația operațiunii nu constă atât în ​​impactul său distructiv, cât în ​​progresul tehnologic aparent al armelor utilizate.

Rapoartele indică faptul că unele dintre rachete ar fi putut fi modernizate pentru a utiliza sistemul de navigație prin satelit criptat BeiDou-3 al Chinei, ceea ce le-ar putea face mai rezistente la bruiajul electronic.

Înțelegerea sistemelor de apărare antirachetă cu impact direct și indirect

Sistemele moderne de apărare antirachetă se bazează, în general, pe două abordări complementare: sisteme cu impact direct și sisteme cu impact indirect.

Sisteme cu impact direct

Sistemele cu impact direct distrug amenințările primite prin interceptare directă. Exemplele includ: Rachete interceptoare Patriot, Sisteme interceptoare THAAD, Sisteme de apărare antirachetă navală și Artilerie antiaeriană.

Aceste sisteme oferă rezultate tangibile pe câmpul de luptă, dar sunt de obicei scumpe și consumă un stoc valoros de rachete interceptoare.

Sisteme cu efect indirect

Sistemele cu efect indirect urmăresc neutralizarea armelor care se apropie fără a provoca daune fizice directe. În schimb, se bazează pe tehnici de război electronic, cum ar fi: Bruierea semnalelor, Spoofing-ul GPS, însșelarea radarului, momeli electronice și desfășurarea de momeli.

Din punct de vedere istoric, aceste tehnici au oferit adesea o protecție rentabilă, deoarece elimină necesitatea unor rachete interceptoare scumpe.

Spre deosebire de interceptările de rachete care provoacă daune directe, sistemele cu efect indirect reușite primesc adesea puțină atenție din partea mass-media, deoarece arma atacatoare pur și simplu ratează ținta dorită.

Falsificarea GPS: Un instrument esențial de apărare

Falsificarea GPS este una dintre cele mai eficiente tehnici de apărare electronică. În loc să distrugă o rachetă care sosește, falsificarea transmite semnale false de navigație prin satelit care le copleșesc pe cele legitime. Arma care sosește calculează apoi o locație falsă și deviază de la ținta dorită.

Teoretic, orice rachetă care se bazează în întregime pe sisteme civile de navigație prin satelit - inclusiv GPS, Galileo, GLONASS și BeiDou - ar putea fi vulnerabilă la falsificare. Cu toate acestea, sistemele de navigație militare adaugă un nivel suplimentar de complexitate.

De ce sunt importante semnalele criptate ale satelitului?

Armata SUA descarcă un sistem de apărare antirachetă THAAD în Israel, martie 2019. Sursa foto: US Army Europe.

Rețelele moderne de navigație prin satelit militar transmit de obicei semnale criptate alături de date de navigație disponibile publicului.

Utilizatorii militari autorizați, cu cheile de criptare corespunzătoare, pot distinge între semnalele autentice și cele frauduloase.

Dacă o forță atacatoare obține acces la aceste semnale militare criptate, în timp ce apărătorii nu au cheile de criptare corespunzătoare, metodele tradiționale de înșelăciune devin semnificativ mai puțin eficiente.

Conform rapoartelor citate în analiză, acest lucru s-ar fi putut întâmpla în timpul atacurilor iraniene recente.

Evaluarea sugerează că China ar fi putut oferi Iranului acces la semnalele criptate ale sistemului de navigație prin satelit BeiDou, permițând unor rachete iraniene să reziste contramăsurilor electronice care le-ar fi deviat de la țintele lor.

Aceste rapoarte nu au fost însă verificate independent de guvernele oficiale.

Costurile în creștere ale apărării antirachetă

Sistemul american THAAD (Terminal High Altitude Area Defense)

Dacă contramăsurile electronice devin mai puțin eficiente, forțele de apărare vor trebui să se bazeze mai mult pe rachetele interceptoare.    Acest lucru are implicații financiare semnificative.

Rachetele interceptoare moderne se numără printre cele mai scumpe arme defensive utilizate în prezent. Exemplele includ:

Rachetele interceptoare Patriot PAC-3, care costă aproximativ 4,2 milioane de dolari fiecare, Rachetele interceptoare THAAD, care costă aproximativ 12,7 milioane de dolari fiecare.

Utilizarea rachetelor interceptoare scumpe, care costă milioane de dolari, împotriva dronelor sau rachetelor relativ ieftine creează un dezechilibru economic pentru forțele de apărare.

Planificatorii militari au recunoscut de mult timp această provocare și o citează adesea ca fiind una dintre cele mai semnificative probleme ale apărării aeriene moderne.

Presiunea asupra stocurilor crește

Analiștii subliniază, de asemenea, îngrijorările tot mai mari cu privire la stocurile de rachete. Evaluările anterioare au indicat că Statele Unite au epuizat deja o parte semnificativă din stocurile lor de rachete interceptoare Patriot și THAAD în timpul conflictelor regionale recente.

Evaluări mai recente sugerează că presiunea se extinde dincolo de sistemele de apărare.

Conform analizei din raport, Statele Unite au cheltuit sume considerabile pentru arme de precizie cu rază lungă de acțiune, precum: Rachete de croazieră Tomahawk, Rachete de croazieră aer-aer JASSM și Rachete de precizie.

Deși capacitatea de producție pentru multe sisteme este programată să crească substanțial, se așteaptă ca reaprovizionarea stocurilor să dureze ani, mai degrabă decât luni.

Evoluția continuă a războiului electronic

Cele mai recente evoluții demonstrează concurența tehnologică continuă dintre sistemele militare ofensive și defensive.

Proiectanții de rachete se străduiesc constant să găsească modalități de a îmbunătăți rezistența la bruiajul electronic, în timp ce inginerii din domeniul apărării dezvoltă tehnologii din ce în ce mai sofisticate pentru a detecta, înșela sau distruge amenințările viitoare.

Această dinamică a devenit o caracteristică definitorie a războiului modern. În loc să se bazeze exclusiv pe interceptarea cinetică, armatele integrează din ce în ce mai mult capabilități cibernetice, război electronic, tehnologie satelitară, inteligență artificială și senzori avansați în arhitecturi de apărare multistratificate.

Pe măsură ce sistemele ofensive evoluează, strategiile defensive trebuie să se adapteze în consecință.

Rolul strategic tot mai mare al Chinei

Analiza evidențiază, de asemenea, implicații geopolitice mai ample. Dacă rapoartele privind sprijinul pentru sistemul de navigație criptat BeiDou sunt confirmate, acest lucru ar indica faptul că infrastructura de navigație prin satelit devine un element din ce în ce mai important în competiția strategică dintre marile puteri.

Aceste evoluții se extind dincolo de conflictul direct și subliniază modul în care sistemele de navigație prin satelit, rețelele de comunicații și capacitățile de război electronic au devenit componente esențiale ale planificării militare.

Amploarea implicării Chinei rămâne un subiect de dezbatere publică continuă și nu a existat nicio confirmare oficială a rapoartelor privind transferul capabilităților de navigație criptate.