O dronă maritimă ucraineană a distrus un elicopter rusesc de tip Ka-27 în Marea Neagră, folosind o dronă FPV
06 Martie 2026
Forțele ruse nu au intervenit în conflictul de anul trecut, care a dus la recucerirea Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan și la expulzarea în masă a etnicilor armeni.
Forțele ruse de „menținere a păcii” se vor retrage din regiunea Nagorgno-Karabah din Azerbaidjan, a anunțat miercuri Kremlinul.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat mișcarea, răspunzând la o întrebare despre rapoartele din presa azeră despre retragere. „Da, chiar este cazul”, a spus Peskov reporterilor.
Pierderea Nagorgno-Karabah a provocat o ruptură în relațiile dintre Rusia și Armenia, iar în regiune se întâmplă o serie de modificări substanțiale, a remarcat și fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, într-o intervenție la Digi24.
”Situația din Armenia este explozivă”, avertizează Cristian Diaconescu; ”Armenia se detașează de Federația Rusă. Este evident și jocul Turciei legat de Azerbaidjan”, mai arată fostul oficial român, referindu-se inclusiv la gestul Armeniei care și-a suspendat participarea la CSTO - alianța de apărare condusă de Moscova - și la sprijinul puternic venit de la Ankara pentru regimul de la Baku.
”Europa, mai ales Franța, intervine în Armenia cu sprijin economic. Acolo există un potențial (de escaladare - n.r.), iar retragerea trupelor ruse a fost făcută tocmai în ideea de a nu angaja Federația Rusă într-un conflict în această zonă a CSI”, conchide fostul ministru de externe.
Ce au făcut trupele ruși de menținere a păcii în regiune?
Azerbaidjanul a preluat controlul în regiunea separatistă Nagorno-Karabah în septembrie anul trecut, în ciuda prezenței forțelor ruse de menținere a păcii acolo. Mișcarea a declanșat un exod în masă al etnicilor armeni, scrie DW.
Timp de aproape trei decenii, Nagorno-Karabah, care este recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, a fost controlat de separatiștii pro-Erevan și avea o populație majoritară armeană.
În 2020, însă, o ofensivă sângeroasă de șase săptămâni a forțelor azere a capturat o mare parte din Nagorno-Karabah și zonele învecinate.
Ca parte a unui acord de încetare a focului, negociat de Moscova, între Baku și Erevan, Rusia a desfășurat o forță de menținere a păcii de 2.000 de oameni în regiune.
În septembrie 2023, într-o ofensivă fulgerătoare de o zi pe care trupele ruse de menținere a păcii nu au putut să o prevină, Baku și-a încheiat preluarea Nagorno-Karabah.
Acest lucru a declanșat o criză a refugiaților, deoarece aproape întreaga populație locală de aproximativ 100.000 de etnici armeni a plecat în Armenia, temându-se de represiune.
Conflictul a provocat o ruptură în relațiile dintre Rusia și Armenia, unul din aliații tradiționali ai Moscovei care a menținut relații calde cu Baku.
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a criticat în repetate rânduri Rusia pentru că nu a intervenit în sprijinul țării sale în fața a ceea ce el numește agresiune azeră.
El a spus recent că Erevan și-a suspendat de facto participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Moscova, o alianță de apărare.
Erevan s-a alăturat, de asemenea, Curții Penale Internaționale împotriva dorințelor Moscovei. Mișcarea obligă Erevanul să-l aresteze pe președintele rus Vladimir Putin în cazul în care acesta va vizita Armenia.
Între timp, Armenia și Azerbaidjan încearcă să negocieze un acord de pace mai larg.
