Radu Miruță: Solicităm sprijin aliat pentru consolidarea apărării. Primele sisteme antidronă comandate prin SAFE ajung peste un an şi jumătate

Ministrul interimar al apărării naţionale, Radu Miruţă, a afirmat, marţi, după participarea la Conferinţa NATO de generare a capabilităţilor din Belgia, că România nu cere ajutor înainte de a face tot ceea ce ţine de ea.

"Am mers astăzi la SHAPE, în Belgia, cartierul general militar al NATO care conduce şi coordonează operaţiile militare ale Alianţei. În faţa reprezentanţilor militari ai celor 32 de state membre, am prezentat realitatea cu care se confruntă România: drone ruseşti care intră ilegal în spaţiul aerian NATO şi riscurile pe care acestea le generează pentru cetăţenii noştri. Am discutat inclusiv despre ultimul incident de la Galaţi şi despre cum au ajuns românii să simtă mirosul de explozibil adus de dronele ruseşti. Şi am justificat de ce consider că este legitim că am solicitat sprijin. Am prezentat deschis modul în care ducem lupta antidronă în zona Dobrogei, cum folosim capabilităţile pe care le avem, ce vulnerabilităţi am identificat şi, mai ales, ce măsuri am luat pentru a le acoperi", a scris Radu Miruţă pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că, prin programul SAFE a comandat capabilităţi moderne de apărare antiaeriană şi antidronă, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, acestea urmând să răspundă nevoilor care au fost identificate, însă primele livrări vor începe peste aproximativ un an şi jumătate. "Până atunci, este legitim să solicităm sprijin aliat temporar pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic", a subliniat ministrul.

"Încă din luna februarie suntem într-un dialog permanent cu aliaţii noştri pentru identificarea celor mai bune soluţii. Am solicitat de atunci acest sprijin aliat. Acum am venit cu dovada contractelor semnate, demonstrând că România se ţine de cuvânt şi contribuie semnificativ la apărarea NATO. În paralel, am luat constant măsuri pentru a utiliza cât mai eficient capabilităţile existente şi pentru a reduce riscurile. Nu există nicio ţară care să deţină, în orice moment, toate resursele necesare pentru orice scenariu posibil. Important este să identifici realist vulnerabilităţile, să le recunoşti şi să acţionezi pentru a le reduce. Exact asta face România astăzi. Ce urmează? Reprezentanţii militari ai ţărilor membre NATO să propună decidenţilor politici aprobarea de transfer temporar, până când României îi vor fi livrate capabilităţile antidronă abia comandate, tehnică cerută de Ministerul Apărării în luna februarie şi aprobată la nivel tehnic de NATO", a explicat Miruţă.

Amintim că România dispune de capacități limitate în privința luptei împotriva dronelor. Este vorba de câteva sisteme Gepard, împreună cu sistemul MEROPS pus la dispoziție de SUA.

În ultimele zile au fost semnate, cu finanțare SAFE, contractele pentru achiziția următoarelor echipamente destinate combaterii dronelor:

Sisteme antiaeriene Skynex/Skyranger/Millenium. Este vorba despre 11 sisteme de apărare antiaeriană, respectiv: 7 sisteme artileristice SKYNEX dislocabile de apărare aeriană cu baza la sol, 2 sisteme mobile SKYRANGER (fiecare a câte 12 baterii) și 2 sisteme navale Millenium, acord încheiat cu Rheinmetall Italia S.p.A pentru o valoare totală de 981.950.000 Euro.

Muniție de calibru 35 mm (C-RAM- Oerlikon+Skyranger, inclusiv AHEAD) în valoare de 449.750.000 euro, încheiat cu Rheinmetall Waffe Munition GmBH.