Defense România Conflicte militare în defășurare Ucraina Peste 300 de sisteme antiaeriene ale Rusiei, distruse de drone în Crimeea. Și este doar începutul „bătăliei pentru Crimeea”, susține un comandant ucrainean

Peste 300 de sisteme antiaeriene ale Rusiei, distruse de drone în Crimeea. Și este doar începutul „bătăliei pentru Crimeea”, susține un comandant ucrainean

Războiul ucraineano-rus. Sursă foto: Ministerul Apărării din Ucraina
Campania ucraineană împotriva infrastructurii militare ruse din Crimeea ar fi abia la început. Robert „Magyar” Brovdi, comandantul Forțelor Sistemelor fără Pilot ale Ucrainei, afirmă că obiectivul Kievului este transformarea peninsulei într-un teritoriu inutilizabil pentru desfășurarea forțelor ruse.

În paralel, acesta avertizează că Rusia ar putea ajunge, în perspectivă, la capacitatea de a lansa simultan până la 200 de rachete balistice și de croazieră, așa cum analiza recent și DefenseRomania.

Loviturile ucrainene din ultimele luni asupra Crimeei nu trebuie privite ca acțiuni izolate, ci ca elemente ale unei campanii sistematice destinate degradării capacității Rusiei de a utiliza peninsula drept bază militară, logistică, aeriană și navală.

Aceasta este explicația oferită de maiorul Robert „Magyar” Brovdi, comandantul Forțelor Sistemelor fără Pilot ale Ucrainei, într-un interviu acordat Associated Press (publicat pe 10 august).

Potrivit acestuia, obiectivul urmărit este crearea unor condiții în care Rusia să nu mai poată menține în Crimeea capacități militare relevante.

„Crimeea se numără printre pilonii conceptuali-cheie ai drumului către încheierea războiului”, afirmă Brovdi.

În această logică, atacurile asupra podurilor feroviare, depozitelor de combustibil, infrastructurii energetice, radarelor și sistemelor de apărare antiaeriană urmăresc un obiectiv comun: izolarea progresivă a dispozitivului militar rus din peninsulă și deschiderea unor coridoare pentru atacurile cu drone.

La finalul campaniei, Crimeea ar trebui să devină un loc în care trupelor ruse le-ar imposibil să rămână. 

„Crearea unor condiții care să facă imposibilă menținerea acolo a oricărui tip de capacitate militară [...] va face Crimeea neinteresantă [...] ca bază de desfășurare militară”, a spus Brovdi, referindu-se inclusiv la rolul peninsulei ca bază navală. Ar reprezenta o lovitură pentru prezența Rusiei în apropierea frontierelor NATO, a adăugat el.

Ce s-a făcut până acum din planul ucrainean de îndepărtare a trupelor ruse din Crimeea? Peste 300 de mijloace ale arhitecturii de apărare antiaeriană ruse ar fi fost distruse

Una dintre cele mai importante afirmații ale comandantului ucrainean privește amploarea operațiilor împotriva apărării antiaeriene ruse. 

Brovdi susține că, în ultimele luni, forțele sale au distrus peste 300 de mijloace aparținând sistemului rus de apărare antiaeriană și război electronic din Crimeea.

Pentru a deschide această „fereastră” care permite dronelor să lovească peninsula fără a fi doborâte în masă, forțele sale au distrus în ultimele luni peste 300 de mijloace ale sistemului antiaerian — complexe de rachete sol-aer, stații radar și echipamente de război electronic.

Brovdi explică și de ce infrastructura energetică din Crimeea apare tot mai frecvent pe lista țintelor ucrainene.

O parte importantă a mijloacelor antiaeriene rusești, în special cele dezvoltate în perioada sovietică, depind de alimentarea cu energie electrică, fără de care trupele ruse ajung „oarbe”, fiind nevoite să se bazeze în anumite situații pe armament individual și mitraliere pentru combaterea dronelor.

Există însă și un cost pentru populația civilă.

Comandantul ucrainean recunoaște că atacurile asupra infrastructurii energetice afectează și alimentarea cu energie a civililor și spune că și-a cerut public scuze de două ori locuitorilor ucraineni din Crimeea pentru aceste perturbări.

Un indicator al eficacității campaniei invocat de Brovdi: numai cinci rachete lansate din Crimeea în patru atacuri masive
De frica dronelor ucrainene, forțele ruse ar întrebuința semnificativ mai puțin lansatoarele de rachete din peninsulă.

Brovdi oferă indicatorul privind rachetele despre care spune că ar demonstra efectele campaniei ucrainene.

În patru recente atacuri rusești de amploare, din Crimeea ar fi fost lansate în total numai cinci rachete. El atribuie această reducere distrugerii sistematice a infrastructurii militare și de apărare antiaeriană ruse din peninsulă.

Chiar și așa, reducerea capacității Rusiei de a utiliza Crimeea pentru lansarea de rachete ar reprezenta unul dintre cele mai importante efecte strategice ale campaniei ucrainene. Peninsula a fost utilizată în mod repetat de Rusia atât ca platformă pentru aviație și rachete, cât și pentru susținerea operațiilor militare din sudul Ucrainei.

Starlink, un avantaj ucrainean pe care Rusia încearcă să îl neutralizeze

Un alt element important al campaniei este conectivitatea.

Brovdi afirmă că, în zonele Crimeei unde este disponibilă conexiunea Starlink, forțele ucrainene pot lovi chiar și obiective foarte bine apărate folosind, în medie, numai trei drone.

Acestea pot transporta muniții diferite, alese în funcție de natura țintei. Un pilon de pod necesită un anumit tip de focos, un tren în mișcare altul, iar un vehicul-cisternă pentru combustibil o muniție diferită.

Rusia încearcă însă să reducă acest avantaj prin extinderea sistemelor de bruiaj. Potrivit lui Brovdi, Moscova instalează echipamente de război electronic într-un ritm care ar putea afecta progresiv conectivitatea Starlink.

În paralel, Rusia dezvoltă un analog Starlink, pe care Brovdi, un cunoscător a ceea ce este capabil să facă un astfel de sistem dacă este bine realizat, îl vede ca pe o amenințare nu doar împotriva Ucrainei ci chiar globală.

„Acesta este un risc pentru întreaga planetă, pentru că o dictatură va avea acces la informații de pe întregul glob”, a declarat Brovdi.

Cu ce au luptat până acum în Crimeea trupele coordonate de Brovdi? 

Ucraina dispune de numai 14% din resursele necesare pentru campania din Crimeea.

Problema principală indicată de Brovdi nu este capacitatea tehnologică a industriei ucrainene de drone, ci finanțarea.

Potrivit acestuia, Forțele Sistemelor fără Pilot dispun în prezent de numai aproximativ 14% din resursele necesare pentru desfășurarea campaniei din Crimeea la capacitate maximă.

„Nu este vorba despre faptul că producătorii ucraineni nu pot fabrica volumele necesare. Problema banală este finanțarea care nu ajunge la timp”, explică el.

Declarația indică una dintre transformările majore produse de războiul din Ucraina: eficiența pe câmpul de luptă nu mai depinde exclusiv de disponibilitatea unor platforme militare sofisticate, ci și de capacitatea de a finanța și produce permanent volume foarte mari de sisteme fără pilot și muniții.

Brovdi mai susține că, dacă fondurile promise de partenerii occidentali ar ajunge mai rapid, forțele sale ar putea ataca de până la șapte ori mai multe obiective militare în peninsulă.

Deși Brovdi vorbește în linii generale despre planul ucrainean pentru Crimeea, faptul că forțele ucrainene fără pilot pot crește de șapte ori ritmul de lovire pe durata unei campanii, indică existența unui scenariu amplu bazat pe suficiente rezerve umane și tehnologice capabile să ducă misiunea la bun sfârșit.

Dar, Rusia contraatacă

Brovdi trimite un avertisment îngrijorător, Rusia ar putea pregăti salve de 200 de rachete simultan. Dincolo de Crimeea, una dintre cele mai importante declarații ale comandantului ucrainean privește evoluția capacității ruse de atac cu rachete.

Potrivit lui Brovdi, armata rusă poate lansa în prezent simultan o salvă de aproximativ 77 de rachete balistice și de croazieră.

Planul Moscovei ar fi însă creșterea acestei capacități la 200 de rachete. „Chiar dacă vor reuși să atingă numai jumătate din acest nivel, toate acestea vor zbura spre noi”, avertizează comandantul ucrainean.

Afirmația este cu atât mai importantă cu cât Ucraina se confruntă cu un deficit de interceptoare Patriot.

Sistemele Patriot reprezintă unul dintre principalele mijloace occidentale aflate la dispoziția Kievului pentru interceptarea rachetelor balistice, iar disponibilitatea muniției este limitată.

În cazul unor atacuri masive, numărul țintelor poate depăși capacitatea de interceptare disponibilă.

Dacă Rusia ar reuși să crească semnificativ dimensiunea salvelor, presiunea asupra sistemului ucrainean de apărare antiaeriană ar deveni mult mai mare. Problema nu ar fi doar numărul total de interceptoare, ci și saturarea simultană a radarelor, centrelor de comandă și sistemelor de lansare.

Pe lângă rachete, Brovdi a atras atenția și asupra dronelor Shahed propulsate de motoare cu reacție, care sunt mult mai dificil de doborât. Numărul Shahaed reactive a crescut de două ori și jumătate în ultimele săptămâni, a afirmat el.

Ucraina încearcă să mute lupta de la interceptarea rachetelor la distrugerea lor înainte de lansare
De aici rezultă și logica loviturilor ucrainene cu rază lungă de acțiune împotriva unor obiective din interiorul Rusiei.

Brovdi susține că singura modalitate realistă de a reduce numărul rachetelor lansate de Rusia este atacarea infrastructurii industriale și logistice implicate în producția lor.

Cu alte cuvinte, Ucraina încearcă să deplaseze o parte a luptei de la faza defensivă — interceptarea rachetei după lansare — către faza preventivă: distrugerea fabricilor, depozitelor, componentelor și infrastructurii care fac posibilă producția și lansarea.

Ofițer analist în rezervă, cu o activitate de peste 30 de ani în cadrul M.Ap.N., pe parcursul căreia s-a specializat în telecomunicații, tehnologia informației și tehnica blindată. În prezent, este preocupat de analiza integrării elementelor de luptă moderne în fenomenul militar extins și în dinamica securității regionale, cu accent pe impactul noilor tehnologii asupra doctrinelor militare, procesului decizional și echilibrului strategic în zona Mării Negre.
Alte știri de interes