Nu lipsa de F-35 sau Patriot insuficiente sunt vulnerabilitățile României. Gen. (r.) Toma pune degetul pe rană: E Armata gata de luptă în această noapte în caz de război?

După ani de subfinanțare cronică, în ultimii 10 ani Armata a început să fie înzestrată cu tehnică modernă și de ultimă generație, precum avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS, obuziere K9 Thunder, blindate Piranha 5 sau Cobra II. După 2030 vor ajunge și primele avioane de generația a 5-a, de tip F-35 Lighting II. 

Decalajul de recuperat însă e mare, rămâne încă multă tehnică sovietică, de la tancuri, armament individual sau sisteme antiaeriene, însă nu aceasta este cea mai mare vulnerabilitate a Armatei în caz de război, și nici chiar lipsa de personal, o spune generalul (r.) Dorin Toma, cel care din 2022 a fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO și care a intrat la începutul acestui an în rezervă.

Întrebat în cadrul podcastului Obiectiv EuroAtlantic realizat de Tudor Curtifan la DefenseRomania despre cea mai mare vulnerabilitate a Armatei în caz de conflict, generalul (r.) Toma a identificat capacitatea de adaptare și de a învăța a Armatei.

E Armata României în acest moment gata de luptă?

Armata României în misiune, sursă foto: MApN Facebook

Generalul (r.) Dorin Toma a oferit exemplul războiului din Ucraina și lipsa de capacitate de a ne adapta. Acesta a explicat inclusiv cum războiul rus de agresiune a schimbat percepția marilor armate atunci când vine vorba de conceptul gata de luptă și pornirea în misiune a doua zi, la noapte, sau chiar în acel moment. O concepție la care s-au adaptat și americanii.

„Cea mai mare vulnerabilitate dacă discutăm despre Armată în ansamblul ei este lipsa de capacitate a Armatei României de a învăța și a se adapta. Putem compara cu situația din Armata Poloniei sau Germaniei, structuri organizatorice mari, dar și cele mici din statele baltice. Ele se adaptează, își regândesc structura de comandă și control, și-o optimizează, își modifică doctrinele, își reorganizează structurile și unitățile introducând în dotare tot felul de sisteme moderne, reduc birocrația în procesul de înzestrare.

Armata Germaniei își propune ca în 2030 să fie gata de luptă, adică unitățile care vor exista vor putea trece la executarea unor misiuni de luptă a doua zi. Exact când a izbucnit conflictul din Ucraina, când discutam cu un generali americani, a fi „gata de luptă” înțelegeau să pleci a doua zi la executarea unei misiuni. Odată cu războiul din Ucraina început a fi „gata de luptă” pentru generalii americani însemna să poți pleca în executarea unei misiuni în acea noaptea. După doi ani de război a fi gata de luptă s-a transformat în a fi în măsură să pleci exact în acel moment.

E Armata României în acest moment gata de luptă? Poate pleca la executarea unei misiuni, mâine, la noapte sau chiar acum dacă este nevoie?”, a punctat retoric generalul (r.) Toma.

Foto: Bogdan PANTILIMON, Statul Major al Forțelor Aeriene

„Dotarea Armatei României și echiparea ei e importantă, dar e important și moralul ei. Armata are o problemă de personal pe care își propune să îl recruteze până în 2040, dar nu are din punctul meu de vedere soluții până în 2040 pentru a rezolva problema, căci dacă ai identificat o anumită cifră de 120.000 de militari înseamnă și în 2030 până când revizuiești planurile pe care le ai. Aceste cifre nu sunt inventate, ci au reieșit din niște planuri și o nevoie de apărare. Cum acoperim acest deficit? Moralul e important și nu e vorba doar de salarizare sau ieșirea la pensie, ci e un complex de factori, căci militarul e și el parte a societății”, a mai arătat fostul comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO.

Industria de apărare și reziliența la nivelul societății sunt și ele vulnerabilități pentru România în caz de război

Pluton AG-9 gata pentru tragere, în timpul unor exerciții militare desfășurate de Armata României în 2005. Sursă foto: MApN

Generalul (r.) Dorin Toma a amintit și despre vulnerabilități la nivel de societate, dar și la nivelul industriei de apărare de stat a României, la cinci ani de la izbucnirea războiului din Ucraina. 

„Când vorbim de pregătire și dacă discutăm și de vulnerabilități, dacă ne uităm la nivel de societate trebuie să ne întrebăm dacă e societatea suficient de rezilientă? Opinia mea uitându-mă pe diferite date publice care apar și rezultate ale unor cercetări sociologice, spun că populația așteaptă ceva și dorește să fie implicată în diferite activități tocmai în ideea de a crește această reziliență, de a înțelege mai bine ce se întâmplă. Fie că discutăm de dezinformare, se folosește curent termenul de acțiuni hibride, pentru a fi în măsură de a face față unor situații limită căci nu e vorba doar de conflict armat ci și de alte situații limită precum catastrofele.

Cum acționezi? Sigur, reziliența înseamnă mult mai mult decât a pregăti individul pentru a face față unor situații, e vorba de ce sisteme publice asiguri cetățeanului, cum arată guvernarea și multe altele”, e de părere generalul (r.) Toma.

1Industria de apărare am menționat-o deja, e o mare vulnerabilitate și uitându-mă la ce se întâmplă pe Flancul Estic suntem singurii care am făcut foarte puțin privind consolidarea industriei naționale de apărare”, a conchis fostul comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO.

Podcastul integral Obiectivul EuroAtlantic, unde invitat a fost gen. (rez.) Dorin Toma