Într-o perioadă în care crizele și evenimentele neprevăzute se succed rapid, liderii NATO au găsit că cea mai sigură soluție pentru funcționarea eficientă a Alianței Nord-Atlantice este păstrarea în funcție a actualului secretar general. O perioadă de tranziție, normală în cazul înlocuirii echipei de la fruntea NATO, este ultima problemă la care statele membre vor să se gândească, așa că varianta Stoltenberg s-a dovedit, probabil, cea mai rațională opțiune.
Jens Stoltenberg a informat, printr-o postare pe Twitter, că o astfel de decizie a fost luată de membrii Alianței. Stoltenberg a ocupat funcția din 2014. Mandatul său trebuia să se încheie în octombrie anul acesta, după ce fusese deja prelungit.
„Relația transatlantică dintre Europa și America de Nord ne-a asigurat libertatea și securitatea timp de aproape 75 de ani, iar într-o lume mai periculoasă, Alianța noastră este mai importantă ca niciodată”, a spus Stoltenberg.
Decizia trebuie aprobată, formal, de șefii de stat și de guvern NATO la summitul de la Vilnius din iulie.
În februarie, Stoltenberg a spus că nu vrea să-și reînnoiască contractul, dar membrii NATO i-au cerut să rămână, după ce nu au reușit să ajungă la un consens cu privire la un succesor.
Printre candidații probabili s-au numărat secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, care a spus deschis că ar dori să accepte postul, și prim-ministrul danez Mette Frederiksen, care a insistat public că nu dorește să candideze.
Stoltenberg a condus NATO printr-o serie de crize de la preluarea mandatului în 2014 și a adunat membrii blocului în sprijinul Ucrainei. În același timp, el încearcă să împiedice escaladarea războiului într-un conflict direct între NATO și Rusia.