„Marele și frumosul acord” al lui Trump privind Ucraina, o propunere de refuzat. Zelenski: Nu ne dorim Ialta-2

Administrația Trump ar putea merge pe o linie foarte subțire a dreptului internațional încercând să promoveze un acord privind o nouă arhitectură de securitate în Europa.

Actualele condiții de război deschis pe continent nu sunt favorabile pentru semnarea acordului. Ucraina nu poate negocia cu pistolul la tâmplă și acest lucru este valabil într-o oarecare măsură și pentru restul Europei, în special pentru flancul estic al NATO.

Președintele Volodimir Zelenski consideră că un posibil acord între Rusia și Europa, în cadrul „marelui acord” privind Ucraina, anunțat recent de președintele SUA, Donald Trump, s-ar putea dovedi potențial periculos.

El a făcut această declarație într-un interviu acordat postului de televiziune CNN.

Zelenski a precizat că, deocamdată, nu cunoaște toate detaliile acestei inițiative americane privind instituirea unei noi arhitecturi de securitate în Europa. Cu toate acestea, el a avertizat că un potențial acord între Rusia și Europa ar putea fi periculos.

„Nu văd nicio demonstrație și niciun semnal din partea Rusiei că ar fi pregătită să facă ceva. Cred că tocmai de aceea este periculos. Atunci când ei nu vor să discute despre cum să pună capăt acestui război — mă refer la Rusia —, ci vor să înceapă cu o nouă arhitectură de securitate în Europa, acest lucru este periculos. Din punctul meu de vedere, nu este deloc simplu. Și poate fi periculos”, a declarat el.

Șeful statului a adăugat că, înainte de toate, trebuie să aibă loc negocieri privind încetarea războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, iar abia ulterior trebuie discutate garanțiile de securitate.

„Nu facem parte din Uniunea Europeană. Nici nu suntem membri NATO. Nu încerc să vorbesc în numele lor. Trăim cu toții în Europa. Nu vrem Ialta 2.0. Nu vrem ca Rusia să ne dezbine”, a spus Zelenski, potrivit publicației ucrainene Evropeiska Pravda.

Întrebat despre declarațiile lui Jared Kushner referitoare la respectarea integrității teritoriale a tuturor statelor, Zelenski a răspuns că suveranitatea și integritatea teritorială sunt principii fundamentale pentru orice stat independent.

El a adăugat că Ucraina susține încetarea focului și detensionarea situației:

„Dacă vreți să fiți o țară liberă și democratică, aveți nevoie ca, cel puțin, suveranitatea și integritatea voastră teritorială să fie respectate.”

Acordurile internaționale obținute prin forță sau sub amenințarea forței sunt nule (Nota autorului)

În Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor, adoptată pe 22 mai 1969 de către Conferința Națiunilor Unite se precizează următoarele la Articolul 52 - Constrângerea unui stat prin amenințarea sau utilizarea forței: „Un tratat este nul dacă încheierea sa a fost obținută prin amenințarea sau utilizarea forței, cu încălcarea principiilor dreptului internațional consacrate în Carta Națiunilor Unite” (Article 52 Coercion of a State by the threat or use of force: A treaty is void if its conclusion has been procured by the threat or use of force in violation of the principles of international law embodied in the Charter of the United Nations.)

În actualele condiții de agresiunea deschisă a Rusiei asupra Ucrainei cu lovituri de rachete,  drone și bombe care vizează clar civilii ucraineni și instructura de sprijin vital a acestora, un acord semnat de conducerea Ucrainei pentru a ceda teritorii Rusiei are șanse mari să fie declarat nul. Este un caz clasic de acord obținut prin folosirea forței.

Pentru ca un acord viabil să fie semnat, unul care să se conformeze normelor dreptului internațional, logic ar fi ca agresiunea Rusiei să înceteze și să intre mai întâi în vigoare un armistițiu de încetare a focului. Cu toate acestea, metodele prin care Rusia a ocupat deja teritorii în Ucraina -  război deschis din 2022, pseudoreferendum în Crimeea (2014) și război pseudocivil în Donbas (2014 – 2022) nu vor rezista istoric la niciun document de drept internațional.

Toate acestea trebuie avute în vedere dacă se dorește cu adevărat să se înceapă un proces onest pentru o nouă arhitectură de securitate în Europa. Inclusiv să se țină cont de faptul că  Rusia, cu cele peste 5.000 de focoase nucleare ale sale, ține Europa permanent sub amenințare. Iar această amenințare nucleară promovată de o conducere autoritar-revizionistă a Rusiei, facilitează agresiunea armată convențională și hibridă deoarece, nu există metode prin care această conducere să fie trasă la răspundere atunci când încalcă suveranitatea altor națiuni.

Propunerea americană

Potrivit lui Jared Kushner, emisarul special al președinției SUA, președintele Trump a purtat pe 6 noiembrie discuții importante cu mai mulți lideri europeni despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai cuprinzătoare, care să contribuie la crearea condițiilor pentru o pace durabilă.

Președintele Donald Trump preciza că "va fi o înțelegere importantă și nu va fi vorba doar despre Ucraina. Va cuprinde mai mult decât Ucraina și aș spune chiar, poate toată Europa. Va fi un acord mare și frumos (big, beautiful agreement), iar toată lumea va fi încântată”.

Ce urmărește administrația Trump cu propunerea de acord privind arhitectura de securitate în Europa?

Scopul administrației americane este „dezvoltarea de mecanisme practice care să răspundă preocupărilor de securitate ale tuturor părților, să reducă riscul unor conflicte viitoare și să creeze un mediu de securitate mai stabil și mai previzibil”, potrivit precizărilor lui Kushner pe rețeaua X.

„Orice astfel de mecanism trebuie să respecte pe deplin suveranitatea, integritatea teritorială și autonomia decizională a fiecărei națiuni. Fiecare țară își va păstra autoritatea asupra propriei securități și a alianțelor sale, iar nicio țară nu va avea drept de veto asupra alegerilor suverane ale alteia. NATO va rămâne pilonul central al apărării colective europene, iar această inițiativă se va baza pe instituțiile și angajamentele deja existente”, a scris Kushner.

Obiectivele principale urmărite sunt următoarele: „consultări permanente în materie de securitate, canale de comunicare fiabile pentru situații de criză, o mai mare transparență militară, măsuri reciproce de reducere a riscurilor de escaladare și un cadru solid pentru securitatea și stabilitatea pe termen lung a Europei”, a scris Kushner.