Rusia își transmite „sprijinul ei total și de neclintit” față de China în problema Taiwanului
02 Februarie 2026
Manifestantul Erfan Soltani, văzut de Washington şi ONG-uri drept imaginea vastei mişcări de protest din Iran, a fost eliberat pe cauţiune.
Soarta sa i-a îngrijorat la mijlocul lui ianuarie pe apărătorii drepturilor omului, alarmaţi de represiunea din spatele uşilor închise într-o ţară lipsită atunci de internet şi în mare parte izolată de restul lumii.
Eliberarea sa are loc pe fondul unei atmosfere tensionate, între ameninţări cu intervenţia militară americană şi eforturi diplomatice de a relansa negocierile privind problema nucleară.
Vorbind pentru prima dată în ultimele două săptămâni, liderul suprem iranian Ali Khamenei a emis un nou avertisment.
"Americanii trebuie să ştie că, dacă declanşează un război, de data aceasta va fi un război regional", a atras atenţia ayatollahul Khamenei, referindu-se la bombardamentul american asupra Iranului în timpul războiului de 12 zile din iunie iniţiat de Israel.
De asemenea, amintește Agerpres care citează AFP, ayatollahul i-a condamnat din nou pe protestatari. Ei "au atacat poliţia, clădiri guvernamentale, cazărmi ale Gardienilor Revoluţiei, bănci, moschei şi au dat foc Coranului (...) a fost o adevărată lovitură de stat" a afirmat Khamenei, dând asigurări că această tentativă a "eşuat".
Republica Islamică a răspuns prin reprimarea brutală a mişcării şi efectuarea a numeroase arestări. Printre cei reţinuţi s-a numărat şi Erfan Soltani, 26 de ani, care a fost arestat pe 10 ianuarie, în punctul culminant al manifestaţiilor, care au început ca un protest împotriva costului vieţii, dar s-au transformat într-o mişcare de sfidare a autorităţilor.
El a fost eliberat sâmbătă, a declarat avocatul său, Amir Mousakhani, adăugând că a fost plătită o cauţiune de aproximativ 10.600 de euro.
Statele Unite şi ONG-urile au avertizat cu privire la riscul ca Erfan Soltani să fie executat, fiind acuzat de propagandă împotriva regimului islamic şi de punerea în pericol a securităţii naţionale, potrivit justiţiei.
Iranul, însă, a negat că acesta riscă pedeapsa cu moartea pentru acuzaţiile aduse împotriva sa.
Potrivit ONG-ului american Human Rights Activists News Agency (HRANA), peste 42.000 de persoane au fost arestate în timpul protestelor. De asemenea, a confirmat 6.713 decese, majoritatea fiind manifestanţi.
Dar numărul morţilor ar putea fi mult mai mare, peste 17.000 de decese fiind încă în curs de examinare, a scris ONG-ul.
Autorităţile iraniene recunosc moartea a mii de oameni, dar susţin că marea majoritate au fost membri ai forţelor de securitate sau trecători ucişi de "terorişti". Teheranul susţine că operaţiunea a fost orchestrată de Statele Unite şi Israel.
Preşedinţia de la Teheran a publicat duminică numele a 2.986 de persoane ucise în timpul tulburărilor, dintr-un total de 3.117 morţi. Celelalte 131 nu au fost încă identificate, potrivit unui comunicat, mai scrie AFP.
