Încă două victime pe lista SBU: Bazele militare Saki și Gvardiske, lovite de dronele unității "Alfa"
24 Iunie 2026
Trupele ruse folosesc activ pozițiile din zona orașelor Pokrovsk și Mirnohrad pentru lansarea dronelor, ceea ce le-a permis să creeze o zonă adâncă de lovire în spatele unităților ucrainene. Declarația a fost făcută de Volodîmîr Polevîi, șeful serviciului de presă al Corpului 7 de Reacție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei, într-o intervenție, din 23 iunie, la publicația ucraineană Hromadske Radio.
Potrivit acestuia, una dintre principalele vulnerabilități pentru apărarea ucraineană pe direcția Pokrovsk este apropierea punctelor rusești de lansare a dronelor de linia frontului. Fixarea trupelor ruse în aglomerările urbane Pokrovsk și Mirnohrad le oferă posibilitatea de a amenaja poziții convenabile pentru operatorii de drone.
Polevîi a explicat că, practic, de la aceste puncte de decolare începe așa-numita „zonă de ucidere”, care pe direcția Pokrovsk are o adâncime considerabilă. Din aceste poziții, rușii pot acoperi aproximativ 25 de kilometri în adâncimea dispozitivului ucrainean de luptă.
Ucraina caută să acopere intervalul dintre dronele tactice și loviturile în adâncime
În paralel, militarii ucraineni își sporesc capacitățile de lovire a țintelor aflate în spatele frontului rusesc. Polevîi a precizat că nivelul operativ-tactic presupune posibilitatea de a lovi obiective aflate până la 120 de kilometri în adâncimea dispozitivului inamic.
Potrivit acestuia, dronele tactice acționează, în general, până la aproximativ 30 de kilometri, iar spațiul de la această distanță încolo trebuie acoperit cu alte mijloace. În acest context, Corpul 7 își dezvoltă capacitățile de lovire cu sisteme HIMARS, sisteme de rachete și capabilități de tip „middle strike”.
Oficialul militar ucrainean a subliniat că acesta este unul dintre principalele accente ale dezvoltării actuale a capacităților de luptă: lovirea inamicului la adâncimi mai mari, acolo unde acesta își concentrează rezervele, logistica și mijloacele de sprijin.
Direcția Pokrovsk rămâne prioritară pentru ofensiva rusă
Polevîi a mai afirmat că Rusia continuă să trateze direcția Pokrovsk drept una dintre prioritățile ofensivei. Potrivit acestuia, comandamentul rus nu a renunțat la obiectivul de a străpunge spre Dobropillia și de a ajunge la șoseaua Dobropillia-Kramatorsk.
Pentru forțele ucrainene, însă, contracararea acestor acțiuni a devenit deja parte a activității curente de luptă, a spus Polevîi. Militarii ucraineni observă forțele și mijloacele inamicului și au învățat să răspundă acestor încercări de avans.
În același timp, Forțele de Asalt Aerian nu constată o creștere a activității aviației tactice ruse în acest sector. Polevîi a susținut că, atât după intensitatea loviturilor aeriene, cât și după ritmul asalturilor, se poate vedea că trupele ruse sunt epuizate, chiar dacă în prezent acumulează forțe în spatele frontului.
El a atras atenția că rezervele concentrate în zona Donețkului, la circa 40 de kilometri de linia frontului, pot fi ulterior direcționate fie spre Kostiantînivka și Ceasiv Iar, fie spre Pokrovsk. În opinia sa, Rusia încearcă de obicei să obțină câștiguri prin învăluiri pe flancuri, dar atunci când nu reușește să sincronizeze o lovitură simultană, își restrânge treptat direcțiile de atac.
Rusia intensifică loviturile cu drone cu rază mai mare
O problemă separată este creșterea numărului de lovituri asupra adâncimii operativ-tactice a apărării ucrainene. Polevîi a menționat dronele de tip „Molnia”, „Shahed” și „Gerbera”, folosite pentru atacuri frecvente și intense asupra pozițiilor ucrainene din spatele liniei frontului.
Potrivit acestuia, presiunea exercitată de aceste sisteme este semnificativă, chiar dacă în spațiul public astfel de lovituri nu mai sunt reflectate la fel de intens, fiind percepute ca un fel de „zgomot de fond” al războiului.
Reprezentantul Forțelor de Asalt Aerian a subliniat că Rusia și-a dezvoltat aceste capabilități, în timp ce Ucraina încearcă, la rândul ei, să-și extindă mijloacele de lovire în adâncime, inclusiv prin dezvoltarea capacităților de tip „middle strike”.
