Polonia este pregătită să predea Ucrainei avioanele MiG-29 în schimbul tehnologiilor antidronă
11 Noiembrie 2026
Spațiul aerian al flancului estic al NATO a fost din nou incalcat. În noaptea de marți spre miercuri, incursiunea unor drone neidentificate provenind din Belarus a declanșat panică generală, alerte aeriene în mari părți ale Lituaniei și a forțat închiderea aeroporturilor din Vilnius și Kaunas. Avioanele de vânătoare ale poliției aeriene NATO au fost ridicate de la sol în procedură de urgență de două ori. Rezultatul intervenției? Un eșec tactic, deoarece drona vizată nu a fost doborâtă, a traversat nestingherită Lituania și și-a continuat zborul în spațiul aerian al Letoniei. Incidentul ridică semne de întrebare serioase cu privire la procedurile de interceptare și capabilitățile tehnice ale aeronavelor Aliate în condiții reale de zbor.
Criza a început marți seara, în jurul orei 22:47. Potrivit ministrului lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, Belarusul a utilizat o linie tehnică de comunicare pentru a avertiza Lituania că obiecte zburătoare neidentificate se îndreaptă spre teritoriul său, iar forțele belaruse încearcă să le neutralizeze. Alerta a fost declanșată inițial în regiunile Vilnius și Utena.
Această primă formație, compusă din trei drone, nu a intrat în Lituania, orientându-se spre Letonia și ulterior spre nordul Rusiei, dar a fost suficientă pentru a tensiona la maximum sistemul de apărare antiaeriană.
Situația a escaladat după miezul nopții, la ora 01:20, când o a patra dronă a pătruns în spațiul aerian lituanian dinspre sud, pe direcția Druskininkai (granița cu Belarus).
Traiectoria sa a fost haotică: a intersectat scurt spațiul aerian al Poloniei, a virat înapoi spre Lituania și a traversat centrul țării trecând prin regiunile Marijampolė, Kaunas și Panevėžys. Alertele s-au înroșit, iar populația a fost somată să caute adăpost. Ceea ce a urmat este detaliat de Contraamiralul Giedrius Premeneckas, șeful Statului Major al Apărării din Lituania.
De ce avioanele de vânătoare NATO nu au putut doborî drona
Aeronavele de luptă NATO au interceptat vizual obiectul deasupra orașului Kaunas. Aici, decizia militarilor a fost justificat, deoarece s-a renunțat la deschiderea focului pentru a evita prăbușirea resturilor explozive peste o zonă dens populată. Ulterior, în timpul zborului spre nord, spre Panevėžys, piloții avioanelor de vânătoare au primit ordinul și permisiunea de a angaja ținta. Au executat două atacuri separate. Ambele au eșuat.
La prima încercare, în apropiere de orașul nordic Biržai, racheta lansată a ratat complet drona. Proiectilul s-a autodistrus în aer conform protocolului de siguranță, iar resturile sale au căzut în districtul Biržai. Autoritățile lituaniene au fost nevoite să activeze planul de răspuns în situații de urgență „Skydas” (Scutul) pentru a securiza zona de impact a propriei rachete.
La a doua încercare, situația a devenit și mai stânjenitoare. Comandantul Forțelor Armate Lituaniene, Raimundas Vaikšnoras, a confirmat că un avion de vânătoare NATO care a încercat să execute o nouă tragere a înregistrat „defecțiuni tehnice”.
Oficialul a refuzat să confirme dacă racheta a rămas blocată pe pilonul de lansare al aeronavei (despre care surse neoficiale susțin că ar fi un Eurofighter italian), precizând doar că avionul a aterizat în siguranță, iar națiunea care operează misiunea de poliție aeriană va conduce propria investigație tehnică.
O dronă traversează nestingherită trei țări NATO
După ce a supraviețuit interceptărilor eșuate ale aviației NATO, drona a părăsit Lituania, a traversat teritoriul Letoniei și, conform informațiilor militare, a survolat Estonia înainte de a dispărea de pe radare în spațiul aerian rusesc. Până în acest moment, din cauza faptului că obiectul nu a fost doborât și nu există resturi pentru analiză, autoritățile nu cunosc tipul dronei și nici dacă aceasta transporta o încărcătură explozivă.
Analiza oficialilor lituanieni înclină spre ipoteza că dronele implicate aparțineau Ucrainei și vizau ținte din adâncimea teritoriului rus, precum portul Ust-Luga, dar au deviat masiv de la curs ca urmare a măsurilor de război electronic (EW) aplicate de ruși.
Însă, indiferent de originea aparatului, incapacitatea avioanelor de vânătoare occidentale de a distruge o țintă relativ lentă deasupra propriului teritoriu scoate în evidență o vulnerabilitate majoră a procedurilor și armamentului utilizat în misiunile de poliție aeriană deasupra țărilor baltice.
