Diferența tactică pe câmpul de luptă este generată de eficiența campaniei ucrainene de atacuri pe distanțe medii, cuprinse între 20 și 200 de kilometri de la linia de contact. Frecvența acestor misiuni a crescut de patru ori față de luna februarie a acestui an. Țintele vizate strict sunt depozitele de muniție, rezervele de combustibil și punctele de comandă. Această strategie forțează trupele ruse să își retragă infrastructura logistică în adâncime, complicând menținerea unor operațiuni ofensive susținute, se arată într-o analiză realizată de EuroNews.
Concomitent, raza de acțiune a dronelor ucrainene a atins distanțe de până la 2.000 de kilometri pe teritoriul rus. Țintele principale sunt facilitățile de producție militară și infrastructura petrolieră. Atacarea a 15 rafinării între lunile ianuarie și mai a scos din funcțiune 40% din capacitatea principală de rafinare a Rusiei, provocând o criză internă de combustibil cu ramificații militare imediate și reducând veniturile Moscovei din exporturi.
La nivel terestru, vehiculele fără pilot preiau sarcinile militarilor în zonele de contact. În primul trimestru al anului 2026, sistemele robotizate terestre au executat peste 22.000 de misiuni pe linia frontului. Impactul general al utilizării dronelor asupra efectivelor ruse este ridicat. Conform datelor operative de la Kiev, armata rusă înregistrează lunar între 30.000 și 35.000 de soldați scoși din luptă, fie uciși, fie răniți grav. Până la 90% din aceste pierderi sunt provocate de loviturile executate de dronele forțelor ucrainene, demonstrând ineficiența maselor mari de infanterie în fața armamentului autonom.
În componenta defensivă, Ucraina a atins o rată de interceptare de 90% împotriva dronelor rusești, inclusiv a modelelor de tip Shahed. Baza acestei apărări este reprezentată de un sistem stratificat, în care interceptoarele dezvoltate de industria internă de apărare joacă rolul principal.
Forțele armate ucrainene primesc în prezent peste 1.500 de drone interceptoare pe zi. Cu un cost de producție situat între 1.000 și 4.000 de euro, aceste unități distrug drone rusești evaluate la 25.000 - 50.000 de euro. Utilizarea lor masivă permite conservarea rachetelor sol-aer scumpe și greu de procurat, transformând sistemul de interceptare ucrainean într-o soluție viabilă din punct de vedere financiar, care a atras deja atenția și contracte din partea statelor din regiunea Golfului și a Uniunii Europene.
Deși controlează amenințarea dronelor inamice și înregistrează o rată de succes de 80% împotriva rachetelor de croazieră, Ucraina are un deficit critic în combaterea rachetelor balistice. Rusia cunoaște această realitate tehnică și execută atacuri concentrate, lansând zeci de vectori balistici într-un interval de câteva ore.
Sistemul american Patriot este singura platformă capabilă să neutralizeze aceste amenințări. Totuși, volumul disponibil este insuficient. Alocarea a 60-65 de rachete antibalistice pe lună nu acoperă necesitățile operaționale, în special în contextul redirecționării resurselor americane către conflictul din Iran.
Soluția solicitată de administrația de la Kiev implică obținerea unei licențe din partea Washingtonului pentru producția locală a rachetelor interceptoare de tip Patriot, o decizie industrială obligatorie pentru a asigura sustenabilitatea apărării antiaeriene. Fără un sistem antibalistic propriu și un stoc adecvat, orașele și infrastructura critică rămân expuse atacurilor concentrate rusești.
Germania crede că este un moment bun de negocieri cu Rusia. Dar, ar putea fi o capcană care să divizeze și mai mult NATO
