Producția de rachete Patriot în Europa. Polonia ar putea lua fața Ucrainei și Germaniei. Locația exactă va fi cunoscută în decurs de o lună sau două
19 August 2026
Rusia a desfășurat în Republica Moldova una dintre cele mai ample operațiuni de destabilizare politică din afara Ucrainei, combinând bani, propagandă, atacuri cibernetice și chiar pregătirea unor grupuri pentru acțiuni violente. O amplă investigație realizată de The New York Times arată dimensiunea efortului depus de Moscova pentru a împiedica apropierea Chișinăului de Uniunea Europeană și pentru a menține Republica Moldova în sfera sa de influență.
O analiză NYT relevă cât de mult efort, uman, financiar și propagandistic, depune Rusia pentru a menține Republica Moldova în zona sa de influență.
Potrivit unor oficiali occidentali din serviciile de informații, în ierarhia priorităților Kremlinului, după cucerirea Ucrainei, preluarea controlului asupra Moldovei reprezintă o piesă centrală: țara se află între Ucraina și state membre NATO și UE, iar controlul asupra sa ar putea oferi Rusiei o poziție avantajoasă pentru operațiuni împotriva Ucrainei și Occidentului.
Agitatori special antrenați
Operațiunea rusă a depășit cu mult limitele propagandei tradiționale. În vara lui 2025, cu câteva luni înaintea alegerilor parlamentare din Moldova, cetățeni moldoveni au fost recrutați și trimiși în tabere de instruire din Serbia, Bosnia și Rusia. Participanții au primit câte 400 de dolari pentru un curs de trei-patru zile. Ei au învățat cum să provoace haos și au făcut antrenamente cu arme de asalt.
Potrivit serviciilor de informații occidentale și procurorilor moldoveni, instruirea a fost coordonată de persoane cu legături cu GRU, serviciul rus de informații militare. Într-o tabără de lângă Moscova, peste 100 de tineri moldoveni au fost instruiți inclusiv în utilizarea unor dispozitive incendiare și explozive improvizate și a dronelor dotate pentru transportul explozibililor sau declanșarea incendiilor.
Scopul nu era neapărat mobilizarea unor mii de oameni pentru violențe. Potrivit unui procuror moldovean implicat în anchetarea ingerințelor ruse, Kremlinul avea nevoie doar de un număr redus de persoane capabile să „aprindă scânteia” și să provoace haos în ziua alegerilor.
Bani pentru partide
O altă componentă a operațiunii a fost finanțarea masivă a activităților politice și sociale. În centrul acesteia s-a aflat oligarhul moldovean Ilan Șor, fugit în Rusia și condamnat în Moldova în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari. Potrivit documentelor analizate, rețeaua sa a recrutat peste 150.000 de moldoveni, coordonați prin sute de grupuri și chatboți de pe Telegram.
Operațiunea funcționa asemenea unei structuri piramidale. Aproape 99.000 de persoane au fost recrutate de membri existenți. Documentele arată că numai în cele patru luni premergătoare referendumului privind aderarea la UE, 38.000 de activiști au primit aproape 20 de milioane de dolari.
Banii erau folosiți pentru organizarea de proteste, distribuirea de mesaje pe rețelele sociale și promovarea unor narațiuni favorabile Moscovei. Unele manifestații care păreau spontane erau, în realitate, coordonate de la Moscova. Participanților li se ofereau bani pentru transport și prezență, precum și instrucțiuni precise privind mesajele și simbolurile folosite.
Un exemplu îl reprezintă un protest organizat în orașul Taraclia în vara lui 2025. Participanților li s-a cerut să vină cu mături, pentru a simboliza „măturarea” guvernării proeuropene. Mesajele transmise online susțineau că apropierea de Occident ar provoca în Moldova „scenariul ucrainean”: război, moarte și distrugere.
Biserica, folosită ca agent rus
Moscova a folosit și influența Bisericii Ortodoxe. Potrivit anchetei, sute de preoți moldoveni au călătorit în Rusia începând din 2024, în cadrul unor pelerinaje organizate și finanțate de structuri apropiate Kremlinului.
La întoarcere, unii dintre ei au primit carduri emise de o bancă rusă și aproximativ 1.000 de dolari, în schimbul promovării mesajelor împotriva integrării europene și a politicilor președintei Maia Sandu.
Atacuri cibernetice
Operațiunea a inclus și o componentă cibernetică. Hackerii ruși au pătruns în infrastructura Comisiei Electorale Centrale, iar mii de routere personale din Moldova au fost compromise. În paralel, Moscova a pregătit grupuri capabile să provoace violențe și haos în timpul scrutinului.
Autoritățile moldovene au reușit însă să contracareze operațiunea. În săptămânile dinaintea alegerilor, poliția a făcut sute de percheziții și a reținut persoane implicate în taberele de instruire sau în rețelele de finanțare. Experții moldoveni, sprijiniți de aliați occidentali, au blocat atacurile cibernetice, iar protestele nu au degenerat în violențe majore. Partidul Maiei Sandu a câștigat alegerile parlamentare cu puțin peste 50% din voturi.
Pentru Kremlin, însă, rezultatul nu a reprezentat un eșec total. Moldova a fost obligată să mobilizeze resurse uriașe pentru a-și apăra procesul electoral, iar arestările au fost ulterior exploatate de propaganda rusă pentru a prezenta guvernarea de la Chișinău drept una autoritară.
Între timp, presiunea continuă și pe alte fronturi
Atacurile ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina au afectat alimentarea cu electricitate a Moldovei, iar un atac asupra unei centrale hidroelectrice ucrainene a provocat inclusiv contaminarea unor surse de apă care alimentează regiunea.
Kremlinul a construit în statul vecin Romîniei o operațiune care combină metode clasice de influență cu tehnici moderne de război hibrid: finanțarea alegătorilor, manipularea informațională, folosirea rețelelor religioase, atacuri cibernetice și pregătirea unor grupuri pentru destabilizare fizică. Iar faptul că aceste eforturi au fost respinse la urne nu înseamnă că Moscova a renunțat. Din contră, mesajul oficialilor moldoveni este că țara a câștigat doar o bătălie într-un conflict de durată.
