Uniunea European intenționează să solicite ajutor din partea Canadei, Marii Britanii și Japoniei pentru a contribui la asistența fnanciară a Ucrainei, scrie Euronews.
Nu este încă clar cum anume ar contribui țările menționate la finanțare și nici dacă suma necesară va fi asigurată, însă liderii UE au însărcinat Comisia Europeană cu explorarea modalităților de a strânge suma, care este semnificativ mai mare decât se aștepta Bruxelles-ul.
„Avem nevoie urgentă de cel puțin 70 de miliarde de euro în plus pentru anul viitor”, a declarat sursa.
Sprijinul Uniunii Europene s-a bazat până acum pe un împrumut de 90 de miliarde de euro convenit în decembrie anul trecut. Împrumutul a fost conceput pentru a acoperi două treimi din nevoile financiare și militare ale Ucrainei pentru 2026 și 2027, alți aliați acoperind treimea rămasă.
Comisia Europeană se aștepta ca războiul să se încheie cândva în acest an. În schimb, Moscova și-a intensificat ofensiva, inclusiv atacuri zilnice menite să paralizeze economia deja fragilă a Ucrainei.
Kievul avertizează de ceva vreme că va avea nevoie de încă 32,6 miliarde de dolari anul viitor pentru a susține bugetul și de 45 de miliarde de dolari pentru a finanța forțele armate, în total 78 de miliarde de dolari, sau aproximativ 70 de miliarde de euro.
Partenerii trebuie să ajute
Inițial, Bruxelles-ul a refuzat să comenteze cifra uimitoare. Cele 70 de miliarde de euro se adaugă celor 45 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le acorde în cadrul împrumutului existent, precum și la câteva miliarde de euro din alte programe.
Având în vedere bugetul în creștere, Bruxelles-ul subliniază că cele 70 de miliarde de euro vor fi reunite printr-un „efort comun” cu alți aliați precum Regatul Unit, Norvegia, Canada și Japonia.
„Întotdeauna am spus că nu putem face asta singuri. De aceea, partenerii noștri trebuie să ajute”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.
Nu este încă clar ce sumă din cele 70 de miliarde de euro va oferi Uniunea Europeană. De asemenea, nu este clar cât de repede va avea nevoie Kievul de bani. Este clar că posibilitățile de a obține o sumă atât de mare în ultimul moment sunt foarte limitate.
Efortul de a obține o sumă atât de mare pentru Ucraina va fi dificil, mai ales că lupta pentru următorul buget pe termen lung este aprigă în Uniune, iar campania pentru alegerile prezidențiale din Franța este în toi.
Marine Le Pen, favorita alegerilor, a declarat că, dacă va câștiga, va înceta orice ajutor financiar acordat Ucrainei, deoarece Franța este „în pragul insolvenței și nu are bani să sprijine Ucraina”.
Comisia Europeană explorează posibilitatea emiterii de noi obligațiuni comune.
Însă situația financiară s-a deteriorat semnificativ de la decembrie anul trecut. Costul împrumuturilor la nivel mondial a crescut brusc, iar dacă strângerea de fonduri pentru Ucraina s-ar face în acest fel, țările puternic îndatorate ar fi afectate în mod deosebit. Spre exemplu, Belgia se împrumută acum la rate comparabile cu cele ale Greciei, în timp ce Franța plătește mai mult decât Italia.
Costurile tot mai mari ale serviciului datoriei se confruntă cu rezistență politică din partea Ungariei și Slovaciei, care refuză să participe la alte împrumuturi UE. O altă țară care refuză alte împrumuturi este Bulgaria, al cărei nou prim-ministru, Rumen Radev, a criticat în repetate rânduri ajutorul militar acordat Ucrainei.
O altă opțiune este utilizarea activelor rusești înghețate. Ideea este de a utiliza mai intens profiturile obținute din cele aproximativ 210 miliarde de euro reprezentând active înghețate ale băncii centrale a Rusiei în Europa. Cu toate acestea, această cale se confruntă cu o rezistență puternică din partea Belgiei, care deține 185 de miliarde de euro din aceste active. Franța și Italia sunt, de asemenea, reticente să activeze acest instrument.