Poziția fără precedent în care se află Pakistanul: Mediator de pace în Golf și țară ai cărei cetățeni sunt deportați din regiune
25 Mai 2026
Liderul rus Vladimir Putin a semnat luni o lege care îi conferă autoritatea de a desfășura forțe armate pentru a apăra rușii arestați, închiși sau urmăriți penal în străinătate pe baza deciziilor instanțelor străine, fără participarea Rusiei. Ziarul Kommersant a anunțat că legea va intra în vigoare în 10 zile.
Putin a semnat legea la aproximativ 14 zile după ce a fost aprobată în a doua și a treia lectură de Duma de Stat a Rusiei. Moscow Times a făcut recent o legătură între proiectul de lege și eforturile de a-l aduce pe Putin și asociații săi în fața justiției pentru invazia Ucrainei în urmă cu mai bine de patru ani.
Rușii vor să ”elibereze” țările care persecută ruși
Experții juridici, potrivit BBC, consideră legea în primul rând „o măsură suplimentară de descurajare”.
Până în prezent, legile rusești au permis utilizarea forțelor armate în străinătate în conformitate cu principiile și normele generale ale dreptului internațional: pentru a respinge un atac asupra trupelor ruse staționate în străinătate, pentru a respinge un atac asupra unui alt stat care solicită ajutorul Rusiei, pentru a proteja cetățenii ruși de atacuri armate, pentru a combate pirateria și pentru a asigura navigația în siguranță.
Acum însă, autorii proiectului Ministerului Apărării au propus desfășurarea forțelor armate pentru a proteja cetățenii „persecutați” de instanțele străine.
Țările europene vizate aproape expres de această lege sunt Republica Moldova și cele trei state baltice, pe teritoriul cărora locuiesc comunități importante de ruși, iar Moscova susține constant că aceștia sunt persecutați.
Cel mai recent exemplu sunt declarațiile ambasadorului rus la Chișinău, Oleg Ozerov, care susține că guvernul de la Chișinău ar „pune constant presiune asupra rușilor” și asupra populației vorbitoare de limbă rusă din Transnistria nerecunoscută.
Războiul din Ucraina, declanșat de Rusia în februarie 2022 odată cu invazia trupelor sale pe teritoriul ucrainean, a curmat sute de mii de vieți, conform diferitelor estimări. Potrivit Kievului și Occidentului, soldații ruși au comis o serie de crime de război și crime împotriva umanității. În 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin pentru răpirea unor copii ucraineni din teritoriile ocupate către Rusia.
La mijlocul acestei luni, 36 de țări, inclusiv România, s-au angajat să se alăture unui tribunal special pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei, a anunțat Consiliul Europei după o reuniune la Chișinău. Dintre țările Uniunii Europene, Bulgaria, Ungaria, Malta și Slovacia nu s-au alăturat formării tribunalului special.
În ianuarie anul acesta, Uniunea Europeană a oferit primele zece milioane de euro pentru crearea unui tribunal special care să judece conducerea rusă pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, după modelul proceselor de la Nürnberg împotriva conducerii Germaniei naziste. Tribunalul va completa activitatea Curții Penale Internaționale (CPI), care are autoritatea de a investiga crimele de război, crimele împotriva umanității și genocidul din Ucraina.
Cu toate acestea, CPI nu poate investiga în prezent crima de agresiune în cazul Ucrainei din cauza limitărilor jurisdicționale, a declarat Consiliul Europei într-un comunicat anterior. Tribunalul special, a spus acesta, va umple această lacună.
