România, împreună cu 7 state din UE, cere interzicerea intrării în Schengen pentru foștii soldați ruși

Nicușor Dan, printre liderii care au semnat scrisoarea

Scrisoarea este semnată de mai mulți lideri europeni, inclusiv de către președintele Nicușor Dan - printre care cancelarul german Friedrich Merz, premierul polonez Donald Tusk, premierul suedez Ulf Kristersson, premierul leton Evika Siliņa, președintele lituanian Gitanas Nausėda și premierul estonian Kristen Michal.

Subiectul urmează să fie discutat și la summitul Uniunii Europene care va avea loc la Bruxelles pe 19 și 20 martie. Liderii care au semnat scrisoarea consideră că includerea temei pe agenda reuniunii ar demonstra că Uniunea Europeană tratează problema la cel mai înalt nivel politic.

Documentul solicită adoptarea unor măsuri coordonate la nivelul Uniunea Europeană pentru a limita accesul foștilor combatanți ruși pe teritoriul statelor membre, în special în Spațiul Schengen.

Avertisment privind riscurile de securitate

Semnatarii scrisorii susțin că foștii militari ruși pot deveni un factor de risc pentru securitatea internă a UE. Potrivit documentului publicat de Politico și consultat de DefenseRomania, aceștia ar putea fi implicați în rețele de criminalitate organizată, mișcări extremiste sau operațiuni hibride desfășurate de Rusia pe teritoriul european.

În scrisoare se menționează și faptul că peste 180.000 de persoane condamnate penal au fost recrutate din închisori și trimise pe front după ce au semnat contracte cu armata rusă. Liderii europeni avertizează că, după demobilizare, o parte dintre acești combatanți ar putea încerca să călătorească în Europa.

„Persoanele care au participat la război ca parte a forțelor armate ale statului agresor reprezintă un risc serios pentru securitatea internă a UE, inclusiv prin posibila implicare în rețele de criminalitate organizată, mișcări extremiste sau activități legate de acțiuni hibride ale Rusiei”, se arată în document.

Creșterea numărului de vize pentru cetățeni ruși

Un alt element semnalat de liderii europeni este creșterea numărului de vize Schengen acordate cetățenilor ruși. Potrivit datelor citate în scrisoare, în 2024 au fost emise aproximativ 565.000 de vize, cu peste 100.000 mai multe decât în anul precedent, când au fost acordate 449.000.

Estimările actuale indică faptul că numărul total de vize acordate anul trecut se situează între 540.000 și 570.000.

Semnatarii susțin că această tendință ar putea crea vulnerabilități de securitate, deoarece deținătorii de vize Schengen pot călători liber între statele din spațiul Schengen.

Apel pentru măsuri coordonate la nivelul UE

Liderii europeni solicită Comisiei Europene, în cooperare cu Serviciul European de Acțiune Externă și statele membre, să analizeze introducerea unor restricții specifice privind vizele pentru foștii și actualii soldați ai statului agresor.

Printre măsurile propuse se numără modificarea Codului de vize al Uniunii Europene pentru a permite acțiuni coordonate, precum și utilizarea instrumentelor existente. Acestea includ refuzul acordării vizelor, respingerea permiselor de ședere sau introducerea unor interdicții de intrare pe termen lung în spațiul Schengen, atunci când există motive de securitate.

„Orice intrare a acestor persoane poate avea consecințe grave pentru securitatea statelor membre și a întregului spațiu Schengen. Lipsa de acțiune ar putea crea vulnerabilități pe termen lung care pot fi prevenite încă din acest moment”, avertizează semnatarii.