Defense România Conflicte militare în defășurare Ucraina Lavrov spune că negocierile cu Ucraina pot pleca doar de la „realitățile de pe teren”

Lavrov spune că negocierile cu Ucraina pot pleca doar de la „realitățile de pe teren”

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a prezentat, într-un amplu interviu, perspectiva Moscovei asupra unei eventuale soluționări a războiului din Ucraina, insistând asupra a trei elemente pe care Rusia le consideră esențiale: acceptarea „realităților de pe teren”, diferențele dintre abordarea administrației americane și cea europeană și posibilitatea ca acțiunile militare și negocierile diplomatice să continue simultan.

„Realitățile de pe teren” nu înseamnă doar teritorii, susține Lavrov. Ce înseamnă, în viziunea Moscovei, o negociere cu Rusia

Rusia condiționează o eventuală soluție de acceptarea „realităților de pe teren”, inclusiv situația regiunilor ocupate, precum și de renunțarea la perspectiva aderării Ucrainei la NATO.

Lavrov afirmă că trebuie luate în considerare, în primul rând, persoanele care locuiesc în regiunile ocupate de Rusia și opțiunile pe care acestea și le-ar fi exprimat prin referendumuri. E vorba despre simulacrurile de referendum pe care Rusia le-a organizat în teritoriile ocupate din Crimeea, Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson.

Lavrov susține că poziția administrației Trump, pe care Moscova afirmă că o interpretează drept o recunoaștere a acestor „realități”, reprezintă unul dintre motivele pentru care Rusia este dispusă să continue dialogul cu Washingtonul.

În același timp, Lavrov respinge ideea unei soluții bazate pe revenirea Ucrainei la frontierele din 1991. Din perspectiva exprimată de ministrul rus, o asemenea abordare ar ignora tocmai situația populației din teritoriile pe care Moscova le revendică și ar menține problemele pe care Rusia susține că le-a invocat atunci când a lansat războiul.

Poziția prezentată de Lavrov include și respingerea aderării Ucrainei la NATO. El susține că aceasta este una dintre problemele pe care administrația Trump le-ar fi tratat diferit față de alte guverne occidentale, prin recunoașterea preocupărilor de securitate invocate de Moscova.

Moscova acuză Europa că încearcă să blocheze negocierile ruso-americane

A doua temă majoră a interviului este raportul dintre Statele Unite, Rusia și statele europene. Lavrov prezintă administrația Trump drept un interlocutor mai pragmatic, despre care susține că este dispus să țină cont de „realitățile de pe teren”, în timp ce acuză statele europene că încearcă să împiedice ajungerea la o înțelegere ruso-americană.

Lavrov afirmă că obiectivul europenilor ar fi  tocmai acela de a-i determina pe americani să renunțe la propunerea lui Putin, prezentată și acceptată, spun rușii, la Anchorage, în Alaska.

Lavrov respinge orice formulă prin care Ucraina ar primi o garanție de tip Articolul 5 sau prin care pe teritoriul ucrainean ar fi desfășurate trupe și infrastructură militară occidentală. În opinia sa, o asemenea soluție ar reprezenta, în esență, o formă de apartenență la NATO fără ca aceasta să fie formalizată.

În schimb, Lavrov afirmă că negociatorii americani Stephen Witkoff și Jared Kushner abordează problemele într-o manieră pe care Moscova o consideră realistă, în timp ce Europa ar continua să formuleze cereri pe care Rusia le consideră „nedrepte” și imposibile.

Rusia spune că poate negocia în timp ce continuă acțiunile militare

Ministrul rus spune explicit că diplomația și acțiunea militară pot evolua „în paralel și simultan”.

Pentru a-și susține argumentul, Lavrov invocă negocierile de la Istanbul din aprilie 2022. El afirmă că, în acel moment, negociatorii ruși ar fi acceptat principiile unui posibil tratat de pace și că Moscova a rămas ulterior deschisă negocierilor, fără să accepte însă oprirea acțiunilor militare pe durata acestora. Potrivit lui Lavrov, aceasta este politica Rusiei „și astăzi”.

În același timp, Moscova susține că este dispusă să accepte armistiții limitate în anumite circumstanțe. Lavrov amintește de pauzele de câteva zile propuse anterior și de un armistițiu de trei zile despre care afirmă că ar fi fost declarat la solicitarea părții americane.

Colaborator DefenseRomania
Alte știri de interes