Defense România News Uniunea Europeană Împrumutul UE de 90 de miliarde pentru Ucraina. Antonio Costa: Ungaria nu participă la mecanismul de cooperare consolidată; nu are dreptul să îl blocheze

Împrumutul UE de 90 de miliarde pentru Ucraina. Antonio Costa: Ungaria nu participă la mecanismul de cooperare consolidată; nu are dreptul să îl blocheze

Steagurile Ungariei, al Ucrainei și al Uniunii Europene. Volodimir Zelenski l-a primit pe Viktor Orban la Kiev, 02 iulie 2024 / Sursa: Administrația prezidențială a Ucrainei. Volodimir Zelenski l-a primit pe Viktor Orban la Kiev, 02 iulie 2024 / Sursa: Administrația prezidențială a Ucrainei
Președintele Consiliului European solicită respectarea acordurilor și luarea unor decizii rapide privind amendamentele bugetare.

Cu toate că împrumutul UE pentru Ucraina a fost decis în decembrie (inclusiv cu votul Ungariei) Orban intenționează să se folosească chiar de birocrația UE pentru bloca banii. Președintele Consiliului European a comentat poziția Budapestei.

Un stat membru care nu participă la mecanismul de cooperare consolidată nu poate bloca implementarea acesteia, a declarat președintele Consiliului European, António Costa, referitor la poziția Ungariei privind împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

Afirmația este parțial corectă. Într-adevăr, potrivit Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele care nu participă la cooperarea consolidată nu pot împiedica implementarea acesteia. Acesta este și cadrul juridic invocat de Costa.

De altfel, mecanismul de cooperare consolidată a fost ales tocmai pentru a depăși opoziția unor state membre - în acest caz, Ungaria, Cehia și Slovacia - care au solicitat să nu participe la rambursarea împrumutului.

Totuși, blocajul nu apare la nivelul cooperării consolidate în sine, ci la nivelul instrumentelor necesare punerii ei în aplicare, adică la alocarea fondurilor.

Mai exact, acordarea împrumutului presupune modificarea bugetului UE pe termen lung (cadrul financiar multianual), iar această decizie necesită unanimitate în Consiliul UE.

Chiar dacă, la reuniunea Consiliului European din 18 decembrie, șefii de stat și de guvern au convenit în unanimitate asupra acordării împrumutului, această decizie are un caracter politic. Pentru a produce efecte juridice, este necesară adoptarea formală la nivelul Consiliului UE (format ministerial), unde fiecare stat membru dispune de drept de veto.

În acest context, prim-ministrul ungar Viktor Orbán a anunțat că ar putea bloca adoptarea măsurilor necesare, condiționând acordul de asigurarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba.

Prin urmare, deși Costa are dreptate în ceea ce privește principiul cooperării consolidate, în practică Ungaria poate bloca procesul prin utilizarea dreptului de veto în domeniile care necesită unanimitate, chiar dacă Antonio Costa susține că votul din Consiliul de Miniștri este dor un pas formal.

„Acum este necesară doar formalizarea la nivelul Consiliului UE. Niciun stat membru nu are dreptul să nu respecte ceea ce s-a decis la Consiliul European”, a declarat Costa, exprimându-și totodată încrederea că Ungaria va respecta acordul: „Sunt optimist, cred că Ungaria se va respecta pe sine, pe colegii săi și acordurile.” 

Extinderea UE, o prioritate pentru Bruxelles

Când a fost întrebat ce părere are despre sugestia Albaniei și Serbiei că sunt pregătite să accepte aderarea la UE fără drept de veto, Costa a spus că extinderea se bazează pe merit, adică pe îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare, dar că, în același timp, ar trebui să existe un sentiment de urgență.

”Trebuie să conducem procesul de extindere cu multă creativitate, fără a renunța la criteriile noastre bazate pe merit, dar cu un imens sentiment de urgență. Trebuie să luăm în considerare și reformele noastre interne, ce trebuie să facem pe plan intern în chestiunea extinderii.

El a spus că cel mai important obiectiv al UE este menținerea unității, asigurarea unității în diversitate. El a subliniat că nu-i place termenul „Europa cu două viteze” sau „Europa cercurilor concentrice” și că preferă termenul „clădire multifuncțională”.

„Suntem deja o Uniune cu geometrii diferite. Unele țări nu sunt în spațiul Schengen, altele nu sunt în zona euro și, în viitor, ne putem imagina că unele state membre nu vor intra imediat în toate dimensiunile Uniunii și că unor țări care sunt deja în Uniune li se va permite să facă un pas înapoi, deoarece este clar că unele țări nu se mai simt confortabil cu nivelul de integrare pe care l-am atins. Apoi, unele vor să intre într-o integrare și mai strânsă, iar tratatul permite acest lucru printr-o cooperare consolidată, iar alte țări nu vor să facă parte din nivelul de integrare pe care l-au atins deja. Și de ce să nu li se permită să facă un pas înapoi, pentru că singura alternativă nu poate fi părăsirea Uniunii”, spune Costa.

Alte știri de interes